Lasă un comentariu

Rosia Montana, mai mult decat o mina


Un articol scris de Cecilia Szentesy si publicat de revista „European Federation of Geologists”, in numarul dedicat in intregime mineritului european.

In contextul economic mondial actual, aurul contribuie semnificativ la revigorarea economiilor. Romania are potentialul de a deveni lider european in productia de aur, daca depozitele aurifere din Transilvania primesc aprobarea pentru exploatare. Proiectul minier Rosia Montana, situat in Cadrilaterul Aurifer al Transilvaniei, este reprezentativ pentru exploatarea aurului in Romania, deoarece este cel mai mare proiect industrial. Rosia Montana Gold Corporation, proprietarul proiectului, si-a asumat angajamentul de a remedia problemele de mediu istorice mostenite si de a conserva patrimoniul cultural. In plus, relatia cu comunitatea locala sta marturie a faptului ca dezvoltarea durabila se bazeaza pe metode miniere moderne.

De mai bine de 100 de ani, bancile centrale si institutiile oficiale internationale sunt detinatorii majoritari ai aurului – aproximativ 20% din rezervele supraterane, iar in viitor se preconizeaza ca acestea vor retine rezerve mari. Procesul de reechilibrare a portofoliilor de rezerve ca urmare a conditiilor aflate in schimbare a condus recent la o reducere a cantitatii de aur detinuta de unele banci centrale, iar acest proces poate continua timp de mai multi ani de acum inainte. Totusi, aurul va ramane un activ important in rezerva in viitorul previzibil, avand un rol important de jucat in managementul rezervelor.

In ceea ce priveste mecanismul de cerere si oferta, in 2008 oferta a fost cu 38% mai mica decat cererea; productia totala de aur a fost de aproximativ 2.350 de tone, fata de o cerere de 3.800 de tone. Previziunile pentru 2009 sunt urmatoarele: cerere de 4.000 de tone de aur versus o oferta de 3.500 de tone, din care 2.000 de tone provin din minele de aur, iar restul din vanzarile de aur ale bancilor si aur vechi reciclat din utilizari anterioare.

Evolutii la nivel global

Potrivit GFMS, un grup de cercetare cu sediul la Londra, care furnizeaza evaluari pentru companii din industria aurului si World Gold Council (Consiliul Mondial al Aurului), productia anuala din exploatarea aurului a atins cifra de 2.573 tone metrice in 2000, diminuandu-se la 2.518 tone metrice in 2005 si apoi la 2.469 tone metrice in 2006, pentru ca in 2007 sa scada la 2.444 tone metrice. Liderul mondial in productia de aur este China (fig. 1), care si-a majorat productia cu 12% in 2007 comparativ cu 2006, producand 9,7 milioane de uncii sau 276 de tone metrice. Africa de Sud a produs numai 296 de tone de aur anul trecut, in scadere de la 1.000 de tone in 1970.

Liderul european in productia de aur este Finlanda, urmata indeaproape de Spania si Suedia. Romania are potentialul de a deveni lider european in productia de aur, daca guvernul roman va aproba exploatarea unora dintre depozitele de aur situate in Cadrilaterul Aurifer din Transilvania, dintre care doar depozitul aurifer de la Rosia Montana ar produce in jur de 14 de tone de aur pe an.

Scurta prezentare a Romaniei

Intre 1990 si 2002, cheltuielile statului roman pentru a sustine sectorul minier s-au cifrat la 5.249,5 milioane USD, dupa cum urmeaza:
– Subventii: 2.769,6 milioane USD
– Alocari de capital: 1.428,7 milioane USD
– Alocari bugetare: 75,0 milioane USD.

Stadiul actual al Programului de Restructurare a Minelor din Romania este urmatorul:
– 47 de mine inchise, cu activitati de reabilitare in curs de desfasurare
– 335 mine inchise, fara fonduri de reabilitare
– Peste 80.000 de mineri si-au pierdut locurile de munca, in plus fata de alte 150.000 de persoane din industriile colaterale.

Strategia guvernului pentru industria miniera pentru perioada 1994-2020 prevede urmatoarele etape:
– Utilizarea optima a produselor miniere potrivit regulilor pietei libere
– Reconsiderarea perimetrelor miniere, pentru a dezvolta in principal zonele cele mai productive
– Randament minier la costuri competitive
– Redimensionarea fortei de munca si remunerare bazata pe eficienta si management orientat spre piata.
– Modernizarea si reabilitarea minelor viabile sau cu potential de revenire, prin transferarea licentelor de exploatare miniera catre operatori privati
– Dezvoltarea de parteneriate de tip public-privat
– Evaluarea impactului activitatilor miniere asupra mediului si stabilirea unor standarde adecvate care sa fie respectate de companiile miniere de stat si detinatorii de licente privati
– Elaborarea manualului de protectie a mediului pentru industrie, conform standardelor europene
– Dupa eliminarea pana in 2006 a finantarii explorarii geologice de la bugetul de stat, riscul de explorare este preluat de detinatorii licentelor de explorare.
– Relansarea activitatii minelor viabile si fluidizarea activitatilor economice in regiunile miniere.

Repartizarea productiei de aur la nivel mondial, 2007

Mediul economic

In zona Rosia Montana lipsesc investitiile, cu exceptia celor determinate de activitatile Rosia Montana Gold Corporation (RMGC).
Din punctul de vedere al mediului, zona este afectata la scara larga de activitatile miniere anterioare; sistemele de management al mediului (deseuri, ape uzate, apa) sunt in continuare extrem de slabe, daca nu chiar inexistente.

Populatia – care probabil va scadea in viitor – este imbatranita, saraca, alcatuita in principal din femei, si prezinta o incidenta sporita de boli acute si cronice, potrivit Raportului privind starea de sanatate elaborat in cadrul Studiului de impact asupra mediului pentru Proiectul Rosia Montana. Avand in vedere profilul mono-industrial al localitatii, multi dintre tineri au parasit zona, iar acest proces inca nu s-a incheiat.

In regiune se afla mai multe exploatari miniere ne-reabilitate (18 halde de steril si doua iazuri de decantare), doua cariere (in care operatiunile au inceput in 1970) ale fostei companii miniere de stat RosiaMin, inchisa din 2006 din cauza lipsei de finantare pentru alinierea la standardele de securitate si mediu ale Uniunii Europene.

Scurta prezentare a RMGC

In 1995, Gabriel Resources Ltd., o companie de resurse cu sediul in Canada, a intreprins un amplu studiu pentru a-si extinde portofoliul international de resurse, cautand un mediu stabil si sigur, favorabil derularii de afaceri, cu potential in domeniul resurselor minerale. Compania dorea sa faca investitii semnificative in explorarea, reconfigurarea, construirea si operarea de noi mine. Regiunea cu cea mai bogata productie de aur din Europa de peste 2000 de ani – Cadrilaterul Aurifer din vestul Romaniei – a fost recomandata ca o zona cu un potential ridicat, unde isi desfasurau activitatea la momentul respectiv peste 400 de mine de stat, toate subventionate masiv de stat deoarece nu indeplineau standardele economiilor de piata competitive.

Strategiile pe termen lung elaborate pentru industria miniera, alaturi de alte politici, au demonstrat vointa Guvernului Romaniei de a atrage investitii in aceasta zona. In aceste conditii, multi investitori straini si companii miniere au inceput negocierile cu Guvernul si reprezentantul sau in zona, Compania Nationala pentru Aur, Cupru si Fier Minvest S.A. Deva, pentru a obtine incheierea de acorduri tip joint venture si pentru redezvoltarea operatiunilor invechite. RMGC a fost infiintata in 1997, ca un joint venture intre Gabriel Resources (80%) si Minvest SA (19,7%), detinut de Guvernul Romaniei si alti trei actionari minoritari. Proprietarii s-au angajat sa construiasca o mina moderna, sa relanseze economia locala, sa contribuie la conservarea patrimoniului cultural unic al regiunii, sa remedieze problemele de mediu mostenite din trecut si sa stabileasca standarde de talie mondiala in domeniul protectiei mediului si responsabilitatii sociale. Proiectul, asa cum a fost conceput de RMGC, reprezinta cea mai mare investitie straina directa a Romaniei din sectorul minier si industrial de pana acum, si indeplineste cele mai inalte standarde in privinta operarii si securitatii, servind drept model de urmat pentru alte operatiuni private similare. Proiectul va crea locuri de munca, venituri fiscale si oportunitati pentru furnizorii locali, si va asigura o infuzie de tehnologie miniera moderna, contribuind in acelasi timp la crearea de abilitati complementare. Investitiile realizate din 1997 incoace se ridica la 386 milioane USD.

Reconfigurarea, reproiectarea si construirea noii mine de la Rosia Montana

RMGC este detinatorul licentei de concesiune miniera in zona Rosia Montana, fiind coordonatorul lucrarilor de explorare geologica si reconfigurare pentru noul proiect.

Proiectul isi propune sa dezvolte o operatiune miniera de amploare pentru o perioada de 14 ani, urmata de inca doi ani pentru prelucrarea minereului cu grad redus si o alta perioada de opt ani pentru finalizarea activitatilor de dezafectare, reecologizare si reabilitare si monitorizarea mediului pe termen lung. Proiectul este conceput pentru a prelucra o cantitate anuala medie de minereu de 13 milioane de tone timp de aproximativ 16 ani, avand o durata de viata totala estimata de peste 25 de ani.

Avand in vedere ca mediul din zona este puternic afectat de operatiunile miniere anterioare, Proiectul prevede o serie de lucrari pentru eliminarea poluarii, precum si masuri stricte de protectie si reabilitare a mediului, in conformitate cu standardele internationale de mediu si responsabilitate sociala.

Depozitul identificat – cu cele patru exploatari viabile in regim de cariera din Cetate, Carnic, Jig si Orlea – este de mari dimensiuni, avand o mineralizare diseminata si un grad redus de aur si argint. Pentru a asigura eficienta, proiectul minier se bazeaza pe exploatarea in cariere si transportul conventional al minereului, astfel: concasare, extractie prin lesiere cu cianura, recuperarea metalelor pretioase prin electroliza si turnarea metalului doré in lingouri, constituirea de halde de steril, detoxifierea sterilului de procesare si depozitarea umeda a slamului in iazuri de decantare.

Etapele proiectului:
– Constructie – aproximativ 2 ani; pregatirea locatiilor pentru unitatile industriale, construirea infrastructurii si a instalatiei de prelucrare, instalarea echipamentului si utilajelor, construirea iazurilor de decantare (crescute incremental in timpul operatiunilor)
– Operatiuni – aproximativ 16 ani; extractia minereului si prelucrare, cu toate activitatile asociate, precum si demararea activitatilor de inchidere si reecologizare prin rambleierea carierelor de la Carnic, Jig si Orlea cu steril
– Inchidere/ecologizare si dezafectarea post-inchidere a instalatiei de prelucrare si a diferitelor instalatii, finalizarea procesului de rambleiere a carierelor de la Carnic, Jig si Orlea cu steril, inundarea carierei Cetate, acoperirea amplasamentelor industriale cu un strat de sol si reimpadurire, alaturi de monitorizarea mediului pe termen lung.

Pentru a asigura prelucrarea a aproximativ 13 Mt de minereu pe an, randamentul orar al instalatiei va fi in medie de 2500 t/ora. Operatiunea va genera steril la o rata de aproximativ 13 Mt/an, timp de aproximativ 16 ani, producandu-se astfel aproximativ 215 Mt de steril in total. Depozitarea sterilului necesita construirea si operarea unui iaz de decantare. Sterilul de roca generat va fi depozitat in doua halde de steril.

Cadrul de reglementare
– Mina va fi prima autorizata conform celor mai stricte norme ale Uniunii Europene privind mediul, creand astfel un nou model european.
– Guvernul Romaniei nu poate asigura pe cont propriu resursele necesare pentru protectia mediului.
– Compania este semnatara a International Cyanide Managment Code (ICMC – Codul international pentru managementul cianurii) si se va conforma cu Directiva UE privind deseurile miniere.
– De asemenea, compania a adoptat cerintele mai stricte ale liniilor directoare ale Bancii Mondiale, bunele practici ale industriei si cele mai bune tehnici disponibile (Best Available Techniques – BAT).
– Compania este co-fondator al Parteneriatului de Mediu Rosia Montana, un parteneriat intre partile interesate din zona care contribuie la cresterea gradului de constientizare asupra problemelor de mediu, fiind un model de colaborare intre comunitate si investitorii privati.
– Strategia de protectie a patrimoniului cultural respecta legislatia Romaniei si reglementarile internationale ale ICOMOS si principiile Equator.
– Programul de achizitionare a proprietatilor este conceput in conformitate cu standardele Bancii Mondiale, iar decizia persoanelor de a vinde este o optiune individuala.

Dilema

Fiind o operatiune de exploatare a resurselor ne-regenerabile, cum poate un proiect minier sa genereze dezvoltare durabila in zona in care se desfasoara? Ce ramane in urma dupa ce resursele se epuizeaza? Zona va ramane fara alternative? Care este momentul optim pentru initierea unor planuri de actiune de succes in domeniul dezvoltarii durabile? Ar putea proiectul sa rezolve problemele actuale sociale, economice si ecologice? Cand o resursa minerala se epuizeaza si o mina este pe cale sa fie inchisa, provocarea este de a utiliza stimularea activitatilor economice, know-how-ul, cererea derivata de bunuri si servicii si infrastructura si facilitatile necesare – alaturi de dotarile naturale si avantajele comparative ale zonei. Astfel se pot construi capacitati si activitati pe termen lung. O dezvoltare durabila reala necesita integrarea unor masuri care sa asigure dezvoltarea durabila a comunitatii si oamenilor sai in activitatile miniere, pe toata durata de viata a minei, cu dezvoltarea unor planuri de inchidere si reabilitare inca dinaintea demararii exploatarii miniere, alaturi de elaborarea unei strategii pentru comunitatea locala.

Chiar inainte de demararea operatiunilor, pentru a cladi increderea in sanul comunitatii locale, RMGC a elaborat Planul de Actiune pentru Dezvoltare Durabila (PADD), care sa actioneze ca o strategie pentru implementarea angajamentelor companiei fata de comunitate.

In prezent, mineritul este singura oportunitate de dezvoltare a zonei, deoarece turismul nu beneficiaza de infrastructura adecvata, iar oportunitatile pentru agricultura sunt extrem de limitate. Se preconizeaza ca daca proiectul nu este implementat, situatia va urma o tendinta negativa, din cauza ca se vor pierde urmatoarele:
– Atat locurile de munca actuale la RMGC cat si locurile de munca anticipate pentru minim 25 de ani
– Oportunitatile de dezvoltare si diversificare a activitatilor economice, sociale, comerciale si serviciilor, precum si know-how-ul local
– Oportunitatile de crestere a veniturilor la bugetul local, din taxe si impozite.

Locuri de munca asigurate de proiectul RMGC odata ce este complet operational
In faza de constructie a proiectului RMGC: 6504 locuri de munca
Directe: 2337
Indirecte: 4167
In faza de operare a proiectului RMGC: 3083
Directe: 881
Indirecte: 2202
In faza de inchidere a proiectului RMGC: 1811
Directe: 270
Indirecte: 1541

Sprijinul oferit ca urmare a construirii proiectului include: transport, depozite locale, cazare si servicii de alimentatie publica, reparatii, firme de turism, IT, servicii de retail, operatiuni vamale si locuri de munca temporare. Mina va consuma de asemenea substante chimice, consumabile pentru industria extractiva, combustibili, precum si materiale pentru intretinere.

In prezent, RMGC plateste salarii de 4,7 ori mai mari decat media nationala si a dezvoltat un amplu program de instruire profesionala si imbunatatire a abilitatilor pentru peste 2.500 de oameni care se pregatesc pentru viitoarea operare a minei, dar si in domenii precum IT, turism, constructii etc.

Daca proiectul nu este implementat, se preconizeaza o deteriorare a starii de sanatate a populatiei, noul sat modern nu va fi construit, iar imbunatatirea infrastructurii de mediu (alimentare cu apa, canalizare, gestionarea deseurilor) este incerta. Daca proiectul demareaza, atunci se anticipeaza o investitie de 77 milioane USD in infrastructura locala, de la drumuri publice, la alimentare cu apa si energie.

In viitoarea zona industriala operationala au fost descoperite surse semnificative de contaminare a apelor de suprafata si subterane, cu ape acide generate de fostele operatiuni miniere. Rezultatul este un nivel ridicat de aciditate si metale grele, precum si poluarea cu sulfati a cursurilor de apa si apelor subterane din zona. RMGC isi propune sa colecteze si sa trateze toate apele acide, in vederea eliminarii surselor majore actuale de contaminare a apei: altfel, mediul va fi afectat in continuare.

Portiuni mari din zona proiectului (cariera Cetate si Carnic, haldele de steril) nu sunt acoperite de vegetatie si sunt expuse eroziunii ca urmare a actiunii vantului si a altor conditii meteorologice. Erodarea rapida a suprafetelor sau in adancime a fost de asemenea observata in zona, in Valea Cornei si Rosia, problema asociata frecvent cu prabusirea malurilor. Finantarea insuficienta la momentul actual nu va pune capat acestei tendinte. Din punctul de vedere al biodiversitatii, se anticipeaza ca daca proiectul nu va fi implementat si nu se deruleaza nici alte activitati in zona, restaurarea biodiversitatii va fi vizibila abia in 50-60 de ani. Daca proiectul va fi implementat, restaurarea florei va incepe in 20 de ani.

Declinul economic a lasat urme evidente in ceea ce priveste protectia patrimoniului cultural. Potrivit Legii nr. 422/2001, proprietarul este pe deplin responsabil de soarta monumentelor istorice. Unele structuri de patrimoniu sunt abandonate si in cele mai multe cazuri proprietarii nu au resursele financiare necesare pentru a le restaura. RMGC a achizitionat zece cladiri istorice aflate in prezent in proces de restaurare si si-a asumat responsabilitatea de a mentine cel putin starea actuala de conservare a altora; mai mult, compania intentioneaza sa infiinteze un ONG care va permite reabilitarea tuturor structurilor istorice. Dupa sase ani de cercetari arheologice si studii privind patrimoniul cultural, intreprinse cu finantare RMGC, a fost creata o oportunitate unica pentru o mai buna intelegere si documentare a evolutiei comunitatii miniere in ultimii 2000 de ani. Daca proiectul merge mai departe, este alocat un buget de 92 de milioane USD pentru programe pentru comunitate, mediu si patrimoniu.

Concluzii

A fost o vreme cand aurul insemna bani. In lumea incerta de astazi, metalul galben a revenit in discutie. Argumentele pentru alte majorari ale pretului aurului sunt covarsitoare. Aurul pare ieftin, in pofida cresterii pretului de la un nivel redus de aproximativ 250 USD pe uncie in 1999, cand bancile centrale vindeau rezervele. Aurul beneficiaza de asemenea de diversificarea investitiilor si in afara pietelor de capital. Marfurile au inceput sa fie privite ca o clasa de active distincte, cu miliarde de dolari angajate in fonduri tranzactionate la bursa.

Economiile majore ale lumii au inregistrat recent o crestere rapida a ofertei de bani de peste 10% pe an. Daca aurul este o valuta finita, valoarea sa nu doar in raport cu dolarul, ci si in raport cu lira sterlina si euro ar trebui sa creasca.

Ar putea un proiect minier sa aduca beneficii pentru comunitatea locala si economia nationala si sa genereze dezvoltare durabila in zona sa operationala? Care este momentul optim pentru a initia planuri de actiuni de succes in domeniul dezvoltarii durabile? Raspunsul la prima intrebare este cu siguranta „da”, iar perioada actuala este cea mai buna cu putinta. Managementul RMGC a decis sa initieze si sa implementeze planuri de actiune sustenabile chiar inainte de demararea operatiunilor miniere pentru a construi increderea comunitatii locale, cu initiative detaliate si complexe.

sursa: administratie.ro

Share

Anunțuri

About Author

Consultant vanzari mobilier profesional pe domeniul horeca.

Comenteaza...

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: