Lasă un comentariu

57.000 de euro merg pe Valea Someşului


Mai multe comune, din Cluj şi Sălaj, vor să salveze o zonă defavorizată

Valea Someşului are toate şansele să se dezvolte de acum încolo şi să fie inclusă în circuitul turistic, ca urmare a demarării unui proiect ce presupune înfiinţarea unui parteneriat public-privat între administraţii locale, ONG-uri şi agenţi economici, organizat sub forma unui Grup de Acţiune Locală (GAL). Miza cea mare o reprezintă elaborarea unei strategii de dezvoltare a microregiunii şi atragerea de fonduri europene.

După ce s-au lovit în repetate rînduri de problema accesării fondurilor europene, Asociaţia pentru Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Valea Someşului, alături de administraţiile locale din zonă au decis că a venit timpul să îşi unească forţele pentru a dezvolta Valea Someşului. Un prim pas în acest sens constă în implementarea de către ADI, în perioada decembrie 2009 – aprilie 2010, a proiectului „Înfiinţarea parteneriatului public-privat pentru dezvoltarea Văii Someşului”. Finanţarea este asigurată prin Planul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013, în cadrul Axei 4 Leader, Măsura 431 „Funcţionarea grupurilor de acţiune locală, dobîndirea de competenţe şi animarea teritoriului”.

Ca să dea roade, programul Leader propune stabilirea unor parteneriate între administraţiile locale, agenţii economici şi sfera civilă a unei microregiuni, care să funcţioneze sub forma unor Grupuri de Acţiune Locală (GAL). Potrivit reprezentanţilor ADI, scopul proiectului este de a „creşte capacitatea de implementare a strategiilor de dezvoltare locală din raza de acţiune a viitorului GAL”. „Proiectul a fost depus în octombrie anul trecut, iar semnarea contractului s-a făcut în 23 decembrie. Valoarea finanţării se ridică la 57.000 de euro, din care 20% reprezintă cofinanţarea acoperită de primării şi agenţii economici”, a declarat directorul executiv al ADI Valea Someşului, Aurelian Cozma.

„Parteneriatul public-privat e viitorul”

Sistemul gîndit şi pus la punct de cei din Valea Someşului este destul de simplu: din bani europeni se pune baza unui parteneriat public-privat pentru înfiinţarea unui Grup de Acţiune Locală, care apoi are sarcina la rîndul său de a aduce cît mai mulţi bani în zonă. Startul a constat în realizarea parteneriatului local, la care au aderat ADI, comunele Surduc, Letca, Şimişna din judeţul Sălaj, comunele Vad, Cîţcău din Cluj, Fundaţia Muncii filiala Dej, Asociaţia pentru Dezvoltare Comunitară Vad-Calna şi 26 de societăţi comerciale din zona acoperită de proiect. „Ăsta e viitorul: parteneriatul public-privat. E mai uşor să depui proiecte aşa. Totdeauna extremele, cum e şi Valea Someşului situată, nu prea sînt băgate în seamă. Nu avem reprezentanţi în consiliul judeţean, în deconcentrate şi sîntem lăsaţi deoparte. Fiind mulţi e mult mai uşor să obţii bani europeni şi să acoperi partea de cofinanţare”, a explicat Cozma.

Cu cît numărul populaţiei deservită este mai mare şi şansele de a prinde trenul fondurilor este mai uşor. „Ideea a fost de a ne alinia la cerinţele legii. În mod normal, fiecare primărie trebuie să aibă o echipă de implementare şi management, însă teoretic este greu. Mult mai simplu este cînd asociaţia, avînd angajaţi, lucrează pentru a obţine finanţare”, spune directorul ADI. Pe lîngă alte cheltuieli, banii primiţi prin PNDR vor fi folosiţi atît pentru elaborarea unei stategii de dezvoltare a microregiunii şi un Plan de Acţiune Locală pe cel puţin o perioadă de cinci ani, cît şi pentru realizarea unui site de promovare a proiectului.

Vor să dezvolte turismul

Autorităţile locale care au aderat la ADI şi au intrat în parteneriatul public-privat sînt optimiste că de acum încolo situaţia se va îmbunătăţi la ei în comună. De la dezvoltarea infrastructurii, la reabilitarea unor zone lăsate în umbră pînă acum, acestea consideră că fondurile europene rămîn o condiţie imperativă ca localităţile din Valea Someşului să se dezvolte durabil. „Valea Someşului a fost defavorizată din mai multe punct de vedere. Unul din dezavantaje a fost lipsa forţei de muncă. Un impact l-a avut căderea locurilor de muncă de pe platforma industrială din Dej, care s-a răsfrînt asupra noastră. Şi o altă problemă a fost cu implementarea de proiecte”, spune primarul din Câţcău, Călin Mureşan. Acesta susţine că în primul rînd trebuie pusă la punct infrastructura şi agroturismul. „Trebuie să insistăm pe zona turistică neexploatată şi să marşăm pe evidenţierea potenţialului turistic”, a precizat Mureşan.

sursa: Foaia Transilvana

Anunțuri

About Author

Consultant vanzari mobilier profesional pe domeniul horeca.

Comenteaza...

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: